Special. Așa aș denumi acest micro roman al lui Cosmin Perta. Este special pentru că este construit în jurul unui super erou născut dintr-o poveste personală influențată de trauma pierderii mamei. Abandonat emoțional de tatăl său, super eroul este menit să se lupte în fiecare capitol cu propriul context de viață. Samson este super eroul „încătușat” de deciziile personale în micul oraș în care s-a născut.
Am citit cartea ca pe o serie de reviste de benzi desenate. Am privit capitolele ca pe niște ediții ale acestei reviste, în care super eroul Samson se luptă cu anti eroi locali, caracteristici României anilor ’90.
Mi-a plăcut pentru că nu am găsit balast literar. Mi-a plăcut pentru că este altfel. Mi-a plăcut pentru că are introspecție și pentru că totul se desfășoară repede. Nu este nimic static în Ca să nu se aleagă praful de toate.
Am citit cartea ca pe o serie de reviste de benzi desenate. Am privit capitolele ca pe niște ediții ale acestei reviste, în care super eroul Samson se luptă cu anti eroi locali, caracteristici României anilor ’90.
Mi-a plăcut pentru că nu am găsit balast literar. Mi-a plăcut pentru că este altfel. Mi-a plăcut pentru că are introspecție și pentru că totul se desfășoară repede. Nu este nimic static în Ca să nu se aleagă praful de toate.
Contează însă senzația asta de lipsă de speranță, care e tot mai puternică, „fără scăpare”. Câteodată așa mă simt, fără scăpare, orice efort aș face, orice combinație, orice sacrificiu, orice risc, fundul ăsta de lume va găsi o cale să se răzbune, să mă țină aici, să mă îngroape și pe mine în spatele casei.